7 obiceiuri care vă fură fericirea

Obișnuința este o a doua natură a noastră. Ea ne influențează atît de mult, că dă ton întregii noastre vieți. Cîteva obiceiuri – și viața noastră devine ori simplă, ori se umple de calvar. Iată 7 obiceiuri care duc mai rapid spre senzația de nefericire – eliberați-vă de ele și veți simți o creștere triplă a energiei lăuntrice.

  1. Tendința spre perfecțiune.

Totul e mereu complicat atunci, cînd ești perfecționist. E foarte greu să fii fericit atunci cînd chiar și calea spre fericire trebuie să fie ideală. Întotdeauna se va găsi cineva, care, după înțelesul perfecționistului, este oricum mai bun, posedă ceva mai bun – o casă, apartament, carieră, familie, coafură. Momentele de fericire pentru un asemenea om durează doar o clipă și sunt rare – doar atunci cînd a simțit că a realizat ceva ideal și pînă cînd a observat că cineva a facut același lucru mai bine ca el.

  1. Comunicarea cu oamenii, care mereu sunt nemulțumiți.

Omul e parte a societății. Nu putem să ne izolăm totalmente de alte persoane și să trăim ca pusnicii, neauzind și neascultînd pe nimeni. Persoanele cu care comunicăm în viața de toate zilele ne influențează într-un fel sau altul. Cum poți fi fericit, dacă în jurul tău permanent se menționează că viața  e grea și urîtă, că în mare parte e inechitabilă și, deseori, dură? Pentru unii aceste gînduri și păreri sînt indispensabile și se referă la absolut totul. Așa conlocutori, ar fi bine să fie evitați și e bine de exclus acest „zgomot” informativ din biocîmpul tău. Însă dacă aceasta e vocea ta interioară, atunci trebuie să lucrezi asupra ta destul de serios.

  1. Gîndurile permanente despre trecut și viitor, în loc de prezent.

Despre legea „acum și aici” știe toată lumea. Concentrîndu-ne asupra viitorului sau trecutului, pierdem acel sentiment al clipei, care are loc în cel mai important timp: acum, în prezent. Deseori negativul se agață de noi și tot mai rar ne amintim despre lucrurile frumoase pe care le-am avut. Pierdem timpul gîndindu-ne la ceea ce n-am făcut, ce nu ne-a reușit, că am fost refuzați, că nu am făcut ceva corect. Vechile supărări, eșecuri mănîncă din senzația noastră de fericire „aici și acum”. Pentru toate este timpul său: păreri de rău, analiza celor întîmplate, concluzii de rigoare și – viața continuă.

  1. Compararea personală și a vieții tale cu a altcuiva.

La cineva mereu ceva e mai bun, sau mai bine, chiar dacă în celelalte aspecte ale vieții poate fi mult mai rău ca la Dumneavoastră. În general, compararea personală cu altcineva – e un obicei groaznic. Cu cît mai des în comparările proprii erați mai sus, cu atît mai dureros va fi atunci cînd acel cineva se va dovedi mai bun.

  1. Focusarea pe momentele negative ale vieții.

Nu trebuie să mergem foarte departe: să mergem la o bancă să stăm la coadă, unde stau bătrînele sau mătușele care se informează, în cea mai mare măsură din emisiunile TV și radio. Toate discuțiile despre ceea că în jur toți fură, se omoară, sînt concediați iar „cei mai buni” prieteni seduc soțiile sau soții străini de sub nas. Și pe urmă standartul monolog la tema „Înainte așa ceva nu era”. Bunicuța trăiește în această atmosferă în fiecare zi, pentru ea aceasta e viața. Așa cum și cum a fost cîndva pentru bunica ei,  și tot așa pînă la începutul veacurilor.

  1. Dependența de părerea celor din jur.

Înainte de a face ceva, întotdeauna vă gîndiți: Ce va spune lumea? Ce va gîndi lumea? Poate să vi se pară că sînteți în centrul atenției multor oameni și prin încălcarea normelor standarte veți declanșa mecanismul condamnării. Chiar dacă încercați să faceți ceva nou, neobișnuit, o faceți pe ascuns de societate.

Permanenta retrospecție și privirea piezișă asupra celor din jur, desigur, împiedică autodezvoltarea și, în final, atingerea fericirii.

  1. Complicarea vieții.

Viața e o chestie interesantă și, în același timp, foarte dificilă. Însă cel mai interesant e faptul că majoritatea greutăților și piedicilor de  netrecut ni le facem singuri.

1

Add Comment